Observator Cultural şi Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti au organizat o dezbatere cu tema „Cine mai are nevoie de Bacalaureat?”
A fost productivă. Deşi nu mă aşteptam cu adevărat, organizatorii au reuşit să-i aducă la dezbatere pe ministru şi pe pe scretarul de stat responsabil cu invatamantul preuniversitar. Am avut încă o dată ocazia să văd pe viu cum gîndesc oamenii care diriguiesc educaţia în ţara asta şi a fost instruciv.
Prima impresie a fost că sunt atât de marcaţi de sistemul în care trăiesc şi pe care vor să-l reformeze din interior încît cei mai mulţi dintre ei sunt incapabili să… „think outside the box”. Se laudă că înţeleg foarte bine „învăţămîntul” dar nu înţeleg mai nimic din lumea reală. Şi nu vorbesc aici doar de ministru şi cohorta care l-a însoţit.
Despre ministru
A trecut ceva timp şi a început să înţeleagă şi să folosească oarecum corect limbajul din lumea educaţiei. Acum … este oarecum tardiv. Mai are cîteva luni de mandat.
Mintea îi merge, intuieşte cam ceea ce ar trebui făcut dar nu are curaj să facă nimic. A recunoscut acolo, public, că nu şi-a asumat nicio măsură tocmai ca lumea să nu-l acuze că mai aduce şi el schimbări. A recunoscut că avea toate motivele să renunţe la publicarea subiectelor de la Bacalaureat pe Internet şi unul singur să nu o facă: să nu-l acuze lumea că aduce şi el, Adomniţei, schimbări. Păi spuneţi şi voi: are acest om profil de lider?
El ştie că s-a băgat în ceva ce nu trebuia şi pentru care nu era pregătit, abia aşteptă să scape de MEdCT. A spus-o cu gura lui … Cu siguranţă nu să mai fiu eu ministru. Iau sclipit ochii la acest gînd. Şi nouă.
Nu este deloc liberal. L-a oripilat ideea de a privatiza o părticică din învăţămîntul public de stat, cu toat avantajele ce ar decurge din acest demers şi s-a mândrit cu contibuţia sindicatelor la aşteptata nouă lege a educaţiei. Să mai spunem că cele mai nereformate domenii sunt cele cu sindicate puternice, iar educaţia nu face excepţie?
Despre mine
Nu ma mândresc cu prestaţia mea. Am început prin a afirma ca ex-ministrul Hârdău a fost cel mai slab ministru de educatie ever, şi Adomniţei s-a simţit obligat să mă întrerupă şi, cavalereşte, să spună ce nu e frumos să vorbim urît oameni care nu sunt de faţă şi să nu politizăm. Evident nu sunt de acord. Trebuie să spunem cu voce tare CE MINISTRU A FOST SLAB ŞI DE CE! Dacă vreau să spun de Hârdău că a fost varză ca ministru şi am argumente, am şi dreptul de a o spune, acolo, în mod public. Poate dacă am analiza mai temeinic prestaţia fiecărui ministru, partidele politice s-ar gândi de două ori îninte de a nu furniza politruci şi oameni nepregătiţi în poziţii cheie. Unul dintre aceştia poate avea efecte maligne asupra domeniului pe care-l gestionează. Evident, Adomniţei a încercat să se situeze deasupra, şi cu superiritate să dea dovadă de (o falsă) bunăvoinţă cu predecesorul său. Dar tocmai predecesorul său este cel care a provocat frustrarea şi debandada de anul acesta din educaţie care au dus la dezbaterea la care eram prezenţi.
Eu am venit cu cea mai extraterestră propunere pentru România: desfiinţarea bac-ului şi înfiinţarea unor agenţii care să evalueze şi să certifice achiziţiile educaţionale ale elevilor astfel încât acestea să fie relevante pentru angajatori sau pentru universităţile beneficiare de absolvenţi din învăţământul liceal. Sunt conştient că este greu şi este ceva a la long care necesită viziune, proiectere şi resurse. Că ne furam singuri căciula certificnd prin actualul bacalaureat cometenţe inexistente este evident. Veniţi si dumnevoastră cu alte propuneri, poate sunt mai bune.
I-am reporşat ministrului liberal nerealizarea descentralizării promise.
Am fost oarecum agresiv şi îmi pare oarecum rău.
Despre audienţă
De bună calitate, nu prea pestriţă dar tributară, prea tributră ideii că prin noi măsuri luate de minister se pot îndrepta lucrurile şi pot fi puse pe picioare. Încă nimeni nu vede că trebuie să redăm şcoala oamenilor, comunităţilor, elevilor şi părinţilor. Cum? Prin descentralizare, autonomie şcolară (în comunitate) şi prin încurajarea investitorilor să deschidă şcoli de calitae şi, de ce nu, prin privatizare.
Despre subiecte
Fiecare a vorbit despre ce l-a interesat dar nu s-a divagat mult de la subiect: Bac-ul şi starea evaluării din învăţământul românesc. Şi eu am făcut cam la fel, dar nu am insistat. Profesorul Rădulescu a argumentat încă o dată fraudele, Marian Stas (F. Codecs pt. Leadership) a prezentat perspectiva bacalaureatului internaţional, Carmen Muşat (Obs. Cult.), Eugen Palade (CEDU) şi Florentina Sânmihăian (ISE) au prezentat clar efectele nocive pe care le are evaluarea astăzi asupra curriculumului şi implicit asupra formării elevilor. Monica Ralea (British Council) a readus în discuţie necesitatea abordării evaluarii şcolare d.p.d.v. ştiinţific. Am auzit şi soluţii, soluţii simple şi viabile. Sper să le fi notat cineva.
Despre organizatori
Prestaţie excelentă, poziţii echilibrate şi ferme. Oameni cu minte clară, cei mai mulţi dintre ei cu o pregătire net superioară… ministrului.
ŞTIRE POZITIVĂ
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR va obţine finanţări de milioane de euro pentru reformarea (rescrierea) întregului curriculum naţional şi a politici de evaluare.
Completat sub: r Educatie | Tagged: Adomnitei, bac, bacalaureat, dezbatere, evaluare, Facultatea de Litere, liceu, ministrul educatiei, observator cultural, politici educationale, scoala
N-am fost invitat si nici n-am stiut. As fi venit si eu cu o propunere:
PROPUNERE METODOLOGIE BAC 2009
De ani de zile examenul de Bacalaureat este un circ national, din care fiecare culege si intelege ce doreste. Elevii si parintii obtin adeseori diplome nemeritate, fara sa inteleaga ca in piata muncii nu e deajuns, comisiile de examen isi mai rotunjesc veniturile cu foloase necuvenite, mai marii educatiei folosesc ocazia sa se laude, ce rezultate mirobolante obtin elevii tarii sub inteleapta lor indrumare, universitatile culeg cohorte de studenti care platesc taxe sau justifica alocatii bugetare. Doar cand mai apare cate unul care striga ca imparatul e gol, este imediat catalogat drept dusmanul poporului, singurul vinovat de toate hibele educatiei, sau destituit din functia minora pe care o detine in slujba statului.
Daca se intampla cumva ca presa sa sustina si ea ca fraudele de la bac sunt an de an masive, este acuzata ca a creat o “isterie mediatica”, in detrimentul bietilor elevi, carora vai, le este frica sa mai copieze.
Vina esentiala a organizatorului, adica a MEdCT este ca nu a inteles ca problema porneste de la programe, de la modul in care acestea sunt incarcate artificial si concepute fara a lua in calcul aspecte elementare de stiinta pedagogica si legatura cu piata muncii. Toata comunitatea preuniversitara a sustinut la unison, inainte de bacalaureat, ca subiectele prezentate de minister depasesc cu mult complexitatea optima pentru acest examen, dar ministerul nu a facut nimic, a ignorat pur si simplu aceste semnale. Cu aroganta, autosuficienta si dispret, oficialii ministerului par sa spuna „educatia suntem noi”. Ce spun altii nu conteaza. In aceste conditii, coalizarea profesorilor cu elevii si permiterea copierii nu a fost decat un gest usor de anticipat.
O masura credibila la terminarea studiilor liceale este esentiala pentru finantarea si salarizarea functie de performante si rezultatele muncii, pentru evaluarea calitativa si cantitativa a unitatilor scolare, a managerilor, profesorilor, elevilor, pentru competitia generatoare de calitate. Fara un feedback credibil la iesirea din sistem nu stim ce deficiente persista, ce masuri de remediere ar trebui adoptate, care actori sunt performanti si care nu sunt. Aceasta este miza enorma a unui bacalaureat cinstit si credibil si explicatia fraudarii sale an de an, de catre cei care nu sunt interesati in iesirea din minciuna.
Metodologia de organizare pentru Bacalaureat 2009 are efect intr-un regim legislativ tranzitoriu, cand nu exista baze legale pentru o noua paradigma, esential diferita, a examenului de Bacalaureat. In consecinta, pana la aparitia unui nou cadru legislativ, metodologia pentru bacalaureat 2009 trebuie sa rezolve eliminarea fraudei prin copiere si micsorarea numarului de probe si a cantitatii de materie ceruta candidatilor.
Detaliile privind alcatuirea si structura grilelor se vor stabili ulterior, dupa aprobarea metodologiei, de catre specialisti.
1. Principala problema ramane supravegherea. Oricate metode s-ar propune si pune in opera, raman intotdeauna portite si subterfugii de contracarare a mijloacelor de supraveghere. Apreciem ca eficienta varianta in care elevii vor primi de rezolvat subiecte tip grile (cu exceptia probei de comunicare), personalizate, cu itemi similari dar nu identici, generate in dimineata examenului de catre aplicatii infomatice. In acest caz, indiferent cine ar fi supraveghetorii, elevii nu mai pot copia si nici nu se pot ajuta intre ei, avand de rezolvat itemi diferiti. Evaluarea tezelor se face electronic, prin scanare, cu rezultate date pe loc. Se elimina astfel subiectivismul corectorilor.
2. Ar fi benefica publicarea in semestrul I al anului scolar a unor liste orientative de itemi, minimale si maximale, pentru disciplinele de bacalaureat.
3. Examenul de Bacalaureat se va sustine intr-o singura sesiune pe an, iar repetarea sa va fi insotita de achitarea unei taxe
Continutul examenului de Bacalaureat
4. Probele orale si practice nu pot fi controlate in nici un fel, astfel incat propunenem eliminarea lor.
5. Obiectivul examenului de Bacalaureat este sa testeze si sa certifice achizitiile de cultura generala si de specialitate ale candidatilor. Avand in vedere cele 8 competente cheie validate de Uniunea Europeana, propunem urmatoarele probe, corespunzatoare ariilor curriculare din Curriculumul National:
a. Corespunzator ariei curriculare “Limba si comunicare”, o proba de “Comunicare”, avand 3 itemi:
• Analiza unui text la prima vedere, personalizat pentru fiecare elev.
• Realizarea unui eseu pe o tema impusa, personalizata pentru fiecare elev, 2/3 in limba romana.
• Realizarea a 1/3 din eseu in limba straina principala invatata in liceu.
Proba de “comunicare” va fi corectata independent de catre trei profesori, din alt judet decat cel in care s-a sustinut examenul, nota finala fiind media celor trei note acordate.
b. O proba scrisa, tip grila, din aria curriculara “Matematica si stiinte” pentru profilul real si filiera tehnologica, si din aria curriculara “Om si societate” pentru profilul uman si filiera vocationala. Grila va cuprinde intrebari, pentru profilul real, din matematica, fizica, chimie, biologie. Analog pentru profilul uman, din istorie, geografie, psihologie, filozofie.
c. O proba scrisa, tip grila, la disciplina principala corespunzatoare filierei/profilului/specializarii in care s-a pregatit elevul (ex: matematica sau informatica pentru clasele de matematica-informatica, literatura romana pentru clasele in profil uman, disciplina tehnica sau economica principala pentru clasele din filiera tehnologica, etc.)
d. Doar la solicitarea expresa a elevilor, care doresc sa li se certifice achizitiile si competentele in anumite discipline, se poate aproba sustinerea de 1-2 probe scrise, tip grile, la alegerea candidatilor.
Schimbarile legislative necesare se vor face prin Ordonanta de urgenta.
Prof. Stefan VLASTON
Predesedinte EDU CER